Tot ce ar trebui sa stii ca sa iei decizia corecta in alegerea carierei

rational-emotional-brainNu poți niciodată să ai prea multă informație atunci când iei decizia vocațională!

Să te hotărăști ce profesie să urmezi este o decizie importantă – fără doar și poate una dintre cele mai importante decizii pe care le luăm pe parcursul vieții. Își poate asigura împlinirea profesională, bunăstarea materială și creșterea și dezvoltarea personală – sau te poate, dimpotrivă, transforma într-unul din acei oameni care nu câștigă, nu sunt fericiți, nu se identifică deloc cu ceea ce fac la muncă și care simt că pierd cea mai mare parte a vieții lor – adică timpul petrecut la slujbă.

Dar pe ce tip de informații luăm această decizie? Evident, o decizie atât de importantă ar trebui să fie luată în condiții de raționalitate informată. Desigur, uneori amestecăm în această decizie și emoții și asta nu este neapărat rău: faptul că visez la o anumită profesie, că sunt animat de dorința de a lucra într-un anumit mediu, că unii prieteni au ales acea profesie și i-aș însoți și eu la facultatea către care se îndreaptă – toate acestea sunt motive deloc de ignorat, căci vorbesc toate despre o motivație puternică.

În mod cert însă este critic să avem și unele informații care să stea la baza unei cugetări mature și a unei discuții serioase cu persoanele relevante din viața noastră: de exemplu părinții, familia, prietenii sau profesorii. În mod specific, avem nevoie de informații despre noi și despre profesia aleasă.

În primul rând avem nevoie de informații despre noi. Este important să știm ce știm ce să facem ce putem să facem și ce ne dorim să facem. Acestea se numesc de obicei ”interese vocaționale” și ele ne prezic cât de mult ne vom potrivi cu un anumit mediu de muncă, specific unei anumite profesii. Această potrivire ne spune cât de fericiți vom fi făcând acea muncă și, cu mare probabilitate, cât de buni vom fi în acea profesie. Interesele vocaționale – cum ar fi cele evaluate de testul Holland (Self-Directed Search) sau Jackson Vocational Interest Survey – constituie baza oricărei astfel de decizii. Este un nonsens să optăm pentru o profesie în care vom fi nefericiți, la urma urmei.

Însă interesele vocaționale nu sunt suficiente. Avem nevoie de informație suplimentară despre noi și anume de cel puțin două lucruri: informație despre abilitățile noastre mentale și informație despre personalitatea noastră. Abilitățile mentale ne vor spune cât de mult putem învăța și cât de probabil este să avem succes în profesiile care cer o implicare majoră a capacităților raționale sau care cer efort cognitiv și intelectual mare pentru formare. De exemplu, este de notorietate faptul că pentru a deveni medic este nevoie să înveți foarte mult – dacă aș avea capacități intelectuale medii sau sub medie m-aș gândi de două ori dacă este indicat să încerc să urmez o carieră ca medic, căci este improbabil dacă voi reuși în această carieră.

Un test psihologic poate să ne dea informații despre noi – iar acesta nu este puțin lucru. Mulți adolescenți ignoră propria persoană, propriile dorințe și propriile capacități, atunci când iau această decizie, iar acest lucru este cu siguranță greșit. Informațiile robuste despre propria persoană ne pot ajuta să creionăm o idee vagă despre o posibilă profesie în mod mai complet, ne pot ajuta să pledăm o anumită cauză în fața părinților, ne pot ajuta să fim mai siguri că am luat decizia corectă, sau ne pot ajuta să infirmăm o decizie anterioară, care nu ni se potrivește.

Avem însă nevoie de informații și despre profesiile la care ne gândim, iar acest lucru este deseori ignorat. Informațiile despre profesie și despre mediul acesteia sunt la fel de importante. De exemplu, am vrea să știm câte persoane profesează acea meserie în România. Cât de mult se câștigă în acea profesie. Câți șomeri există cu acea profesie. Cât de mare e oferta de muncă. Dacă această ofertă este localizată geografic (este nevoie de forță de muncă, în acea profesie, doar în anumite regiuni sau orașe).

Poate am vrea să știm de asemenea unde se poate studia pentru a obține o diplomă pentru acea profesie. Cât de mare e concurența. Cât de mult durează studiile. Cât de mult costă. Ce alte oportunități există – în piața muncii din România sau din alte țări. Ce prestigiu social aduce acea profesie … și câte și mai câte. Nici un test psihologic nu poate să ofere aceste informații. Este de datoria celor care iau astăzi o decizie cu privire la cariera lor viitoare, să ia în considerare nu doar informațiile despre sine, ci și informațiile despre profesia vizată, să discute toate acestea împreună cu părinții, familia, prietenii și profesorii, într-un act de maturitate cum de fapt ar trebui să îl demonstreze o persoană care este gata să facă primii pași înspre profesia aleasă.

Un articol de Dragos Iliescu

pic.02-Dragos

Advertisements

Abilitatile mentale au efect pervaziv

Inteligenta are efect pervaziv

De ce e important sa o iei in considerare atunci cand iei o decizie privind cariera ta?

concept of modern business

Inteligenta si performanta

Psihologii spun ca inteligenta „are efect pervaziv”. Dar ce inseamna asta? Si chiar este asa? Inteligenta este capacitatea noastra de a rationa, de a intelege relatiile dintre diverse componente ale realitatii: evenimente, cunostinte etc.

Cu siguranta ca inteligenta are un anumit efect asupra activitatilor umane. Persoanele mai inteligente se descurca mai bine intr-un mare numar de activitati. Spunem ca „au performanta” si, pentru ca performanta pe care o au este datorată inteligentei, spunem ca inteligenta influenteaza, sau prezice, performanta.

Printre efectele documentate si directe ale inteligentei putem enumera performanta academica (in scoala), sau performanța în muncă. Performanta academica, sau scolara, este influentata de inteligenta: dacă toate celelalte lucruri sunt egale (de exemplu accesul la informatie, profesorul, motivatia scolarului), scolarii mai inteligenti vor invata mai repede si mai bine decat cei mai putin inteligenti. Acelasi lucru se intampla si in munca, iar atunci vorbim de performanta profesionala. Insa cum influenteaza inteligenta performanta profesionala? Exista cel putin doua rute pentru a explica acest efect.

Cum influenteaza inteligenta performanta

In primul rand, persoanele mai inteligente acumuleaza mai usor informatie relevanta pentru munca pe care o fac. Evident, pentru a face eficient o anumita activitate este nevoie sa ai informatii relevante despre acea activitate. De exemplu daca vrei sa programezi un calculator, e nevoie sa inveti un limbaj de programare. O persoana inteligenta acumuleaza mai rapid si mai multe informatii despre cum se programeaza un calculator. In ultima instanta, asadar, nu diferenta de inteligenta marcheaza diferenta de performanta dintre doi programatori, cat diferentele care privesc cunostintele si deprinderile relationate cu munca, ale celor doi – dar aceste diferente de cunostinte sunt puternic marcate de inteligenta.

In al doilea rand, inteligenta functioneaza ca un „prag”. Nivelul de inteligenta al unei persoane este intr-un fel nivelul maxim la care acea persoana poate procesa complexitatea. Daca ne gandim la intrebarile dintr-un test de inteligenta, e clar ca asa este: exista intrebari simple (de complexitate redusa) pe care le putem intelege si procesa (rezolva) cu cea mai mare usurinta – putem performa la acel nivel de complexitate. Exista apoi intrebari mai dificile (de complexitate medie) pe care le putem intelege si rezolva cu dificultate, dar pe care le putem totusi gestiona – putem performa la acel nivel de complexitate cu greu, dar putem. Si exista în fine intrebari foarte dificile (de complexitate crescuta) pe care nu le putem intelege si rezolva deloc – uneori chiar daca ni se spune raspunsul corect, nu întelegem de ce e asa. Nu putem performa la acel nivel de complexitate.

Chiar si cea mai simpla meserie te pune uneori si în fata unor probleme de complexitate medie sau chiar de complexitate crescuta. Daca nu avem capacitatea de a opera mental la acel nivel, evident ca performanta nu o să apara. Unele meserii cer performanta continua la un nivel ridicat de complexitate – iar capacitatea de a opera la acel nivel este critica pentru rezultate bune in acea meserie.

Efectul generalizat al inteligentei

Si totusi, ce inseamna acel „efect pervaziv”? Sintagma sugereaza ca inteligenta are un efect „peste tot”, „omniprezent” – adica si in acele zone in care nu am putea neaparat explica de ce. Adica: avem o explicatie destul de clara privind felul in care inteligenta influenteaza performanta; am vazut mai sus ca in meseriile in care se cere rezolvarea unor probleme complexe inteligenta este necesara. Ce demonstreaza insa studiile este ca o persoana inteligenta va avea performanta superioara si in activitati sau meserii unde nu se cere rezolvarea de probleme dificile din punct de vedere logic.

De exemplu, credeti ca un salesman inteligent va fi mai bun decat unul mai putin inteligent? La o prima vedere am spune „nu”. Diferente ar putea exista in performanta a doi salesmen pe baza capacitatii lor de a interactiona cu alte persoane, a capacitatii lor de persuasiune sau a altor asemenea preferinte sau deprinderi. Si totusi, in ciuda faptului ca interactiunea unui salesman cu clientul sau este grefata de capacitatile sociale si emotionale ale salesman-ului, interactiunea aceasta presupune un numar de decizii (implicite) cu mare complexitate. Un salesman inteligent va intelege mai repede remarcile clientului sau, se va adapta ma usor la acesta, va avea argumente mai taioase si mai puternice, ii va demonta acestuia mai eficient criticile – de aceea salesman-ul inteligent va fi mai eficient decat cel mai putin inteligent.

Acesta este efectul „pervaziv” al inteligentei: faptul ca aceasta caracteristica are efect „peste tot”. Ideea conform careia am putea lua decizii informate privind cariera, profesia, vocatia noastra, fara sa luam in considerare nivelul nostru de inteligenta, este rizibila. Da, interesele sunt importante (si de aceea e nevoie de teste de interese vocationale) si personalitatea este importanta (si de aceea e nevoie de inventare de personalitate). Acestea ne spun ce ne place, unde ne vom simti bine si ce am vrea să facem pe viitor. Inteligenta ne va spune ce vom fi în stare sa facem in viitor.

Un articol de Dragos Iliescu

pic.02-Dragos