Abilitatile mentale au efect pervaziv

Inteligenta are efect pervaziv

De ce e important sa o iei in considerare atunci cand iei o decizie privind cariera ta?

concept of modern business

Inteligenta si performanta

Psihologii spun ca inteligenta „are efect pervaziv”. Dar ce inseamna asta? Si chiar este asa? Inteligenta este capacitatea noastra de a rationa, de a intelege relatiile dintre diverse componente ale realitatii: evenimente, cunostinte etc.

Cu siguranta ca inteligenta are un anumit efect asupra activitatilor umane. Persoanele mai inteligente se descurca mai bine intr-un mare numar de activitati. Spunem ca „au performanta” si, pentru ca performanta pe care o au este datorată inteligentei, spunem ca inteligenta influenteaza, sau prezice, performanta.

Printre efectele documentate si directe ale inteligentei putem enumera performanta academica (in scoala), sau performanța în muncă. Performanta academica, sau scolara, este influentata de inteligenta: dacă toate celelalte lucruri sunt egale (de exemplu accesul la informatie, profesorul, motivatia scolarului), scolarii mai inteligenti vor invata mai repede si mai bine decat cei mai putin inteligenti. Acelasi lucru se intampla si in munca, iar atunci vorbim de performanta profesionala. Insa cum influenteaza inteligenta performanta profesionala? Exista cel putin doua rute pentru a explica acest efect.

Cum influenteaza inteligenta performanta

In primul rand, persoanele mai inteligente acumuleaza mai usor informatie relevanta pentru munca pe care o fac. Evident, pentru a face eficient o anumita activitate este nevoie sa ai informatii relevante despre acea activitate. De exemplu daca vrei sa programezi un calculator, e nevoie sa inveti un limbaj de programare. O persoana inteligenta acumuleaza mai rapid si mai multe informatii despre cum se programeaza un calculator. In ultima instanta, asadar, nu diferenta de inteligenta marcheaza diferenta de performanta dintre doi programatori, cat diferentele care privesc cunostintele si deprinderile relationate cu munca, ale celor doi – dar aceste diferente de cunostinte sunt puternic marcate de inteligenta.

In al doilea rand, inteligenta functioneaza ca un „prag”. Nivelul de inteligenta al unei persoane este intr-un fel nivelul maxim la care acea persoana poate procesa complexitatea. Daca ne gandim la intrebarile dintr-un test de inteligenta, e clar ca asa este: exista intrebari simple (de complexitate redusa) pe care le putem intelege si procesa (rezolva) cu cea mai mare usurinta – putem performa la acel nivel de complexitate. Exista apoi intrebari mai dificile (de complexitate medie) pe care le putem intelege si rezolva cu dificultate, dar pe care le putem totusi gestiona – putem performa la acel nivel de complexitate cu greu, dar putem. Si exista în fine intrebari foarte dificile (de complexitate crescuta) pe care nu le putem intelege si rezolva deloc – uneori chiar daca ni se spune raspunsul corect, nu întelegem de ce e asa. Nu putem performa la acel nivel de complexitate.

Chiar si cea mai simpla meserie te pune uneori si în fata unor probleme de complexitate medie sau chiar de complexitate crescuta. Daca nu avem capacitatea de a opera mental la acel nivel, evident ca performanta nu o să apara. Unele meserii cer performanta continua la un nivel ridicat de complexitate – iar capacitatea de a opera la acel nivel este critica pentru rezultate bune in acea meserie.

Efectul generalizat al inteligentei

Si totusi, ce inseamna acel „efect pervaziv”? Sintagma sugereaza ca inteligenta are un efect „peste tot”, „omniprezent” – adica si in acele zone in care nu am putea neaparat explica de ce. Adica: avem o explicatie destul de clara privind felul in care inteligenta influenteaza performanta; am vazut mai sus ca in meseriile in care se cere rezolvarea unor probleme complexe inteligenta este necesara. Ce demonstreaza insa studiile este ca o persoana inteligenta va avea performanta superioara si in activitati sau meserii unde nu se cere rezolvarea de probleme dificile din punct de vedere logic.

De exemplu, credeti ca un salesman inteligent va fi mai bun decat unul mai putin inteligent? La o prima vedere am spune „nu”. Diferente ar putea exista in performanta a doi salesmen pe baza capacitatii lor de a interactiona cu alte persoane, a capacitatii lor de persuasiune sau a altor asemenea preferinte sau deprinderi. Si totusi, in ciuda faptului ca interactiunea unui salesman cu clientul sau este grefata de capacitatile sociale si emotionale ale salesman-ului, interactiunea aceasta presupune un numar de decizii (implicite) cu mare complexitate. Un salesman inteligent va intelege mai repede remarcile clientului sau, se va adapta ma usor la acesta, va avea argumente mai taioase si mai puternice, ii va demonta acestuia mai eficient criticile – de aceea salesman-ul inteligent va fi mai eficient decat cel mai putin inteligent.

Acesta este efectul „pervaziv” al inteligentei: faptul ca aceasta caracteristica are efect „peste tot”. Ideea conform careia am putea lua decizii informate privind cariera, profesia, vocatia noastra, fara sa luam in considerare nivelul nostru de inteligenta, este rizibila. Da, interesele sunt importante (si de aceea e nevoie de teste de interese vocationale) si personalitatea este importanta (si de aceea e nevoie de inventare de personalitate). Acestea ne spun ce ne place, unde ne vom simti bine si ce am vrea să facem pe viitor. Inteligenta ne va spune ce vom fi în stare sa facem in viitor.

Un articol de Dragos Iliescu

pic.02-Dragos

Advertisements

Cariera pe merit sau pe “pile”?

Imagine1Intr-un studiu de realizat anul trecut, la inceputurile ideii pemeserie.ro, am aflat de la tinerii liceeni ca principala lor temere si in acelasi timp frustrare este aceea ca joburile sunt oferite, in limbaj mai putin academic, „pe pile”. Se pare insa ca nu doar la noi in tara exista astfel de preocupari. Tot in 2012, un profesor de la Universitatea din Tel Aviv a publicat un studiu care incearca sa raspunda la intrebarea: ce cantareste mai mult atunci cand vine vorba de o cariera de succes: inteligenta sau pe cine cunosc parintii?

Succesul in cariera a fost definit in studiu prin cresterile salariale si promovarile obtinute de angajat. Studiul a demnonstrat ca atunci cand influenta  inteligentei si cea a situatiei socio-economice sunt comparate, inteligenta are o putere mai mare de a prezice succesul profesional. Chiar daca tinerii care provin din familii cu putere sociala si „pile” tind sa aiba un start mai bun, profesorul Ganzach a descoperit ca exista o legatura mult mai mare intre inteligenta si o evolutie profesionala rapida. Profesorul sustine ca acestea sunt vesti foarte bune pentru cei care nu se pot baza pe nepotism atunci cand isi aleg un job. El declara: „Familia ta te poate ajuta sa te lansezi in cariera si sa obtii un avantaj, insa asta nu pare sa te ajute sa progresezi. Dupa ce incepi sa lucrezi efectiv, poti sa ajungi doar acolo unde te ajuta abilitatile tale sa mergi”

Pentru studiu au fost analizate cazurile a 12 868 de tineri americani, carora le-a fost monitorizat succesul profesional incepand din 1979 pana in 2004. Ei au participat la interviuri de doua ori pe an, interviuri in urma carora s-au contabilizat numarul de promovari obtinute si cresterile salariale. Din studiu a fost eliminat orice participant care ar fi putut sa evolueze in cariera prin efectuarea de cursuri si specializari, pentru a se asigura ca inteligenta si statutul socio-economic erau singurii factori comparati. Prin monitorizarea participantilor timp de 25 de ani, profesorul a aflat ca desi la inceput atat inteligenta cat si statutul socio-economic au avut o influenta asupra startului profesional, pe termen lung in ceea ce priveste promovarile  si cresterile salariale, inteligenta a avut un rol semnificativ mai important.

Printre limitele studiului profesorul a mentionat faptul ca nu s-a tinut cont si de alti posibili factori de influenta cum ar fi personalitatea, abilitatile sociale si spiritul de echipa. Acesti factori ar putea avea si ei o legatura importanta cu promovarea. Studiile urmatoare se vor concentra si asupra altor aspecte ce pot fi considerate succes in cariera, cum ar fi satisfactia obtinuta la locul de munca.

Sursa: Sciencedaily.com