Inteligenta are efect pervaziv
De ce e important sa o iei in considerare atunci cand iei o decizie privind cariera ta?
Inteligenta si performanta
Psihologii spun ca inteligenta „are efect pervaziv”. Dar ce inseamna asta? Si chiar este asa? Inteligenta este capacitatea noastra de a rationa, de a intelege relatiile dintre diverse componente ale realitatii: evenimente, cunostinte etc.
Cu siguranta ca inteligenta are un anumit efect asupra activitatilor umane. Persoanele mai inteligente se descurca mai bine intr-un mare numar de activitati. Spunem ca „au performanta” si, pentru ca performanta pe care o au este datorată inteligentei, spunem ca inteligenta influenteaza, sau prezice, performanta.
Printre efectele documentate si directe ale inteligentei putem enumera performanta academica (in scoala), sau performanța în muncă. Performanta academica, sau scolara, este influentata de inteligenta: dacă toate celelalte lucruri sunt egale (de exemplu accesul la informatie, profesorul, motivatia scolarului), scolarii mai inteligenti vor invata mai repede si mai bine decat cei mai putin inteligenti. Acelasi lucru se intampla si in munca, iar atunci vorbim de performanta profesionala. Insa cum influenteaza inteligenta performanta profesionala? Exista cel putin doua rute pentru a explica acest efect.
Cum influenteaza inteligenta performanta
In primul rand, persoanele mai inteligente acumuleaza mai usor informatie relevanta pentru munca pe care o fac. Evident, pentru a face eficient o anumita activitate este nevoie sa ai informatii relevante despre acea activitate. De exemplu daca vrei sa programezi un calculator, e nevoie sa inveti un limbaj de programare. O persoana inteligenta acumuleaza mai rapid si mai multe informatii despre cum se programeaza un calculator. In ultima instanta, asadar, nu diferenta de inteligenta marcheaza diferenta de performanta dintre doi programatori, cat diferentele care privesc cunostintele si deprinderile relationate cu munca, ale celor doi – dar aceste diferente de cunostinte sunt puternic marcate de inteligenta.
In al doilea rand, inteligenta functioneaza ca un „prag”. Nivelul de inteligenta al unei persoane este intr-un fel nivelul maxim la care acea persoana poate procesa complexitatea. Daca ne gandim la intrebarile dintr-un test de inteligenta, e clar ca asa este: exista intrebari simple (de complexitate redusa) pe care le putem intelege si procesa (rezolva) cu cea mai mare usurinta – putem performa la acel nivel de complexitate. Exista apoi intrebari mai dificile (de complexitate medie) pe care le putem intelege si rezolva cu dificultate, dar pe care le putem totusi gestiona – putem performa la acel nivel de complexitate cu greu, dar putem. Si exista în fine intrebari foarte dificile (de complexitate crescuta) pe care nu le putem intelege si rezolva deloc – uneori chiar daca ni se spune raspunsul corect, nu întelegem de ce e asa. Nu putem performa la acel nivel de complexitate.
Chiar si cea mai simpla meserie te pune uneori si în fata unor probleme de complexitate medie sau chiar de complexitate crescuta. Daca nu avem capacitatea de a opera mental la acel nivel, evident ca performanta nu o să apara. Unele meserii cer performanta continua la un nivel ridicat de complexitate – iar capacitatea de a opera la acel nivel este critica pentru rezultate bune in acea meserie.
Efectul generalizat al inteligentei
Si totusi, ce inseamna acel „efect pervaziv”? Sintagma sugereaza ca inteligenta are un efect „peste tot”, „omniprezent” – adica si in acele zone in care nu am putea neaparat explica de ce. Adica: avem o explicatie destul de clara privind felul in care inteligenta influenteaza performanta; am vazut mai sus ca in meseriile in care se cere rezolvarea unor probleme complexe inteligenta este necesara. Ce demonstreaza insa studiile este ca o persoana inteligenta va avea performanta superioara si in activitati sau meserii unde nu se cere rezolvarea de probleme dificile din punct de vedere logic.
De exemplu, credeti ca un salesman inteligent va fi mai bun decat unul mai putin inteligent? La o prima vedere am spune „nu”. Diferente ar putea exista in performanta a doi salesmen pe baza capacitatii lor de a interactiona cu alte persoane, a capacitatii lor de persuasiune sau a altor asemenea preferinte sau deprinderi. Si totusi, in ciuda faptului ca interactiunea unui salesman cu clientul sau este grefata de capacitatile sociale si emotionale ale salesman-ului, interactiunea aceasta presupune un numar de decizii (implicite) cu mare complexitate. Un salesman inteligent va intelege mai repede remarcile clientului sau, se va adapta ma usor la acesta, va avea argumente mai taioase si mai puternice, ii va demonta acestuia mai eficient criticile – de aceea salesman-ul inteligent va fi mai eficient decat cel mai putin inteligent.
Acesta este efectul „pervaziv” al inteligentei: faptul ca aceasta caracteristica are efect „peste tot”. Ideea conform careia am putea lua decizii informate privind cariera, profesia, vocatia noastra, fara sa luam in considerare nivelul nostru de inteligenta, este rizibila. Da, interesele sunt importante (si de aceea e nevoie de teste de interese vocationale) si personalitatea este importanta (si de aceea e nevoie de inventare de personalitate). Acestea ne spun ce ne place, unde ne vom simti bine si ce am vrea să facem pe viitor. Inteligenta ne va spune ce vom fi în stare sa facem in viitor.
Un articol de Dragos Iliescu
