Caravana Samsung Trends of Tomorrow, editia de primavara, a ajuns la final!

Dupa aproape 1 luna de turneu 🙂 prin Transilvania, Caravana Samsung Trends of Tomorrow se intoarce la Bucuresti. Intre 22 aprilie si 16 mai caravana a poposit la 15 licee din 6 orase, unde 4000 de elevi s-au bucurat de instrumentele pemeserie.ro si au acum o sansa in plus de a alege corect si de a incepe o cariera cu incredere.

Pe unde ne-am oprit cu Caravana?

Caravana in toata tara

Timisoara:

  • Liceul Pedagogic Carmen Sylva
  • Colegiul National Banatean
  • Liceul de Informatica Grigore Moisil

Arad:

  • Colegiul National Moise Nicoara
  • Liceul Pedagogic Dimitrie Tichindeal
  • Colegiul Economic Arad

Oradea:

  • Colegiul National Mihai Eminescu
  • Liceul Teoretic Onisifor Ghibu
  • Colegiul National Vasile Lucaciu

Baia Mare:

  • Liceul Teoretic Aurel Lazar
  • Colegiul National Gheorghe Sincai
  • Colegiul Tehnic George Baritiu

Bistrita:

  • Colegiul National Liviu Rebreanu
  • Grup Scolar Grigore Moisil

Nasaud:

  • Colegiul National George Cosbuc

Le multumim tuturor celor care au facilitat acest proiect si in special elevilor care au raspuns chemarii noastre de a completa testele pentru a-și alege cariera informati.

Asteptam cu nerabdare editia de toamna!

Ne revedem curand…

Cover

Advertisements

Trends of Tomorrow 2014

Coverlogo

Samsung Electronics România prin portalul pemeserie.ro îi ajută pe tinerii liceeni să-și descopere cariera 

Aproximativ 8000 de elevi din 10 orașe ale țării vor avea șansa să-și descopere vocația profesională în cadrul caravanei Samsung Trends of Tomorrow, editia 2014.

Samsung Trends of Tomorrow (1)

Conferinta de presa de lansare a Caravanei Trends of Tomorrow, care a avut loc ieri, 16 aprilie la Impact Hub în Bucuresti

Samsung Electronics România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, continuă și anul acesta programul educațional „Trends of Tomorrow”. În cadrul caravanei, aproximativ 8000 de elevi vor putea afla care este cariera potrivită pentru ei, vor primi recomandări de aptitudini digitale necesare pentru domeniile de activitate pe care le aleg, precum și consiliere în planificarea educațională și profesională.

În România, conform unui studiu publicat de ARACIS în 2012, 80% dintre absolvenți lucrează în alt domeniu decât acela pentru care s-au pregătit, iar 75% dintre aceia care au absolvit o instituție superioară de învățământ nu sunt mulțumiți de profesia aleasă. În acest context, consilierea adecvată în carieră devine un punct cheie pentru viitorul profesional al generației actuale de elevi care tinde să se ghideze mai mult după informațiile primite de la familie sau de la cunoscuți.

„Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare. Job-uri de azi sunt din ce în ce mai variate și mai complexe, iar aptitudinile digitale au devenit o componentă esențială pentru o carieră de succes. Astfel, este fundamental ca elevii să-și aleagă cariera într-un mod SMART, ținând cont atât de interesele și personalitatea lor, cât și de cerinţele de pe piaţa muncii. Acesta este si scopul caravanei Samsung Trends of Tomorrow în acest an – să le oferim elevilor oportunitatea de a afla ce carieră li se potrivește cel mai bine şi ce abilităţi digitale sunt necesare în profesia alesă” a declarat Mihaela Stănoiu, Marketing Manager în cadrul Samsung Electronics România.

În cadrul ediției din acest an a caravanei educaționale, aproximativ 8000 de elevi vor avea șansa să afle ce tipuri de cariere li se potrivesc prin intermediul unui instrument special de testare care le va oferi acestora o imagine realistă asupra opțiunilor profesionale pe care le pot explora.

În cadrul campaniei Samsung Trends of Tomorrow vom oferi elevilor trei tipuri de teste psihologice – Testul Self Directed Search sau Holland, Testul Intelligenz-Struktur-Test 2000R și Testul Big FiveQuestionnaire – considerate a fi cele mai relevante la nivel internațional în domeniul orientării vocaționale, școlare sau de carieră. Instrumentele fac parte din portofoliul portalului pemeserie.ro. ”Împreună cu Samsung Electronics România, ne dorim ca orientarea vocațională să devină un trend al zilei de mâine, astfel ca fiecare dintre tinerii români să poată beneficia de aceste instrumente,extrem de valoroase,în momentul alegerii carierei” a declarat colegul nostru Dan Petre, coordonatorul platformei pemeserie.ro.

Pentru că digitalizarea este o componentă esențială în fiecare domeniu de activitate, în completarea tipurilor de cariere potrivite lor, elevii vor primi și recomandări de aptitudini digitale, dezvoltate în parteneriat cu eJobs, pentru a-și putea dezvolta din timp competențele necesare domeniilor pe care vor să le urmeze în viitor.

Cavarana Samsung Trends of Tomorrow se va desfășura în două etape – primăvară și toamnă – și va ajunge în 10 orașe ale țării. În perioada 23 aprilie – 16 mai, elevii din clasele a X-a și a XI-a din Timișoara, Arad, Oradea, Baia Mare și Bistrița vor fi primii care vor afla care sunt opțiunile de carieră care se potrivesc cel mai bine pentru viitorul lor.

Tinerii liceeni vor primi informații și sfaturi utile atât în cadrul caravanei, cât și pe paginile de Facebook, Samsung Trends of Tomorrow și pemeserie.ro.

Samsung Trends of Tomorrow (2)

Colegul nostru, Dan Petre, Mihaela Stanoiu (Marketing Manager Samsung Electronics) și Ana-Maria Cetatean (Brand Manager eJobs)

Cariera ta de vis (partea I)

Picture1Introducere

A fost odată ca niciodată o poveste frumoasă care de cele mai multe ori începea astfel… când voi crește mare voi fi actriță, fie – în cazul în care ești băiat – când voi fi mare am să mă fac pilot de curse. Sau poate tu vroiai să devii altceva? Cred că încă îți mai amintești… Ar trebui să notezi undeva 😉

Majoritatea copiilor au de mici niște idei care le conturează fin perspectiva despre profesia și locul de muncă dorit. De la ideile copilăriei, până la realitatea alegerii ca viitor adult, există însă un drum diferit de modul în care majoritatea dintre noi ni-l închipuim.

Din nefericire, un job de vis nu vine cu instrucțiuni precise de folosire. Dacă ar fi precum șamponul, ar fi suficient să masăm ușor pe părul umed diploma de BAC, să clătim bine, apoi să repetăm procedura cu diploma de Master, pentru catifelarea carierei.

Cum să croiești visul din copilărie pe măsurile corpului de acum

Unii copii au știut de la început ce vroiau să devină, alții au avut nevoie de mai mult timp ca să realizeze ce li se potrivește, iar unii dintre noi încearcă încă să afle. Este important să afli cât mai repede ce vrei să devii, însă nu este niciodată suficient.

Încearcă să te gândești la ce vroiai să devii când erai mic. Cât de reală era percepția ta asupra meseriei pe care o doreai? Care erau informațiile pe care le dețineai despre profesia respectivă? Cum te încuraja familia ta? Cum te descurcai la școală? Care erau materiile tale preferate? Cu ce îți ocupai timpul liber? Cât timp ai avut să exersezi măcar o parte din activitățile presupuse de meseria la care visai?

Dacă faci parte din cazurile extrem de fericite, în care ai știut de când ai scos degetul din gură cam ce fel de slujbă îți doreai, familia te-a încurajat să exersezi zilnic, ți-a pus la dispoziție informații obiective despre meseria visată, iar hobby-ul tău a coincis cu majoritatea activităților presupuse de viitorul job, în timp ce materiile pe care le-ai studiat la școală aveau o legătură directă cu your dream job, atunci poți să faci o faptă bună și să ne scrii povestea ta norocoasă la adresa support@pemeserie.ro.

Dacă nu toate lucrurile au mers ca unse, atunci există posibilitatea să ai nevoie de puțină orientare ca să te simți și mai bine cu alegerea ta și să începi din nou să crezi că îți poți împlini visul.

Visele vin în mărimi și forme diferite, iar pemeserie.ro te ajută să alegi croiala care să te avantajeze. Iar dacă nu ai avut niciodată un vis, vei putea oricând confecționa unul.

Hai, să începem!

Ia foaia unde ai scris ce voiai să te faci. Păstreaz-o! Va fi o amintire amuzantă peste câțiva ani. Ai realizat ce aveți ceva în comun ”tu de acum” și ”tu de atunci”?

Răspunsul la întrebarea de mai sus, este dorința. Mereu ți-ai dorit…iar dorința este cel mai bun motor care să îți împingă eforturile spre reușită. Ghici ce?! cea mai valoroasă parte este încercarea, nu rezultatul 😉

Folosește întrebările de mai jos, ca să începi chiar acum. Dacă ai făcut deja primul pas, ești mai aproape de împlinirea visului tău.

  1. Dacă ai putea practica pentru o zi meseria unei cunoștințe, ai fi ______________.
  2. Te-ai întrebat mereu cum ar fi să fii ______________. Este interesant pentru tine fiindcă ______________.
  3. Dacă ai avea studiile și aptitudinile necesare ai deveni ______________.
  4. Colegii și prietenii găsesc că ai talent în ______________.
  5. Ceea ce îmi place cel mai mult să fac este ______________.

Dacă ai răspuns la întrebările de mai sus și ai surprins un pattern, spre exemplu: creativitatea, interacțiunea cu ceilalți sau logica și matematica… acela este domeniul către care ar trebui să îți îndrepți atenția.

Urmareste cu atentie postarile pemeserie.ro pentru a afla ce alti pasi trebuie sa urmezi in cautarea carierei de vis 🙂

Un articol de Camelia Ionescu

IMG_8634

 

Cum putem lucra cu un raport psihologic

stock-footage-student-reading-a-book-sitting-in-a-sofa-at-homeRezultatul unei evaluari psihologice, cum este oricare din evalurile pe care le poti accesa prin pemeserie.ro, este intotdeauna un raport psihologic. Uneori acesta este prezentat in forma verbala de un psiholog sau alt specialist si este explicat. Alteori – de cele mai multe ori – el este primit in forma scrisa, incarcat cu unele repere vizuale (de exemplu grafice clasice, sau mai modernele infografice). In ambele cazuri, exista o asteptare legitima din partea celor care genereaza raportul, ca persoana evaluata este interesata in a intelege rezultatul si ca deci va face un efort pentru a decodifica informatia dintr-un astfel de raport.

Asadar, daca vrei sa intelegi un astfel de raport, este important sa iti asumi un oarecare efort. Informatia este prezentata de fiecare data cat mai ergonomic si mai usor de inteles si exista studii serioase in spatele felului in care este organizat un astfel de raport. Totusi, asteapta-te sa gasesti acolo informatie cu care nu esti familiarizat(a), concepte noi, lucruri la care nu te-ai gandit pana acum. Din aceste motive, uneori un astfel de raport poate sa para criptic. Crede-ma, daca putea fi facut mai simplu era mai simplu. Insa exista intotdeauna un nivel de simplitate sub care daca jungem sa coboram, informatia este atat de saracita incat nu mai este utila.

Asadar, modalitatea corecta prin care trebuie sa te apropii de un astfel de raport, fie el de personalitate, interese vocationale sau aptitudini cognitive este aceea de a dori sa patrunzi informatie noua intr-un registru nou pentru tine. Este posibil sa nu cunosti toate acele concepte, dar e important sa simti ca vrei sa le intelegi si sa faci efortul de a citi definitiile lor si explicatiile aferente. In urma unei astfel de lecturi animate de curiozitate si dorinta de intelegere a raportului cu siguranta ca veti avea o reprezentare corecta a informatiei prezentate acolo.

Insa, atentie: acesta este doar primul pas. Informatia pe care o vei regasi – si pe care acum ai inteles-o in cea mai mare parte – iti este reprezentata doar din punct de vedere factual. Informatia se refera de buna seama la tine si din acest motiv vei avea unele emotii fata de ceea ce ai aflat acolo, dar de cele mai multe ori nimic mai mult decat astfel de vagi emotii. Ce fel de emotii? De buna seama pot fi emotii pozitive, cand rezultatele se potrivesc cu ceea ce intuitiv stiai despre tine, cu atat mai mult cu cat aceste lucruri sunt aspecte cu care te mandresti sau in care te complaci. Bunaoara, daca stii ca esti o persoana constiincioasa, muncitoare si perseverenta, iar raportul iti confirma acest lucru, te vei simti bine, caci probabil vezi o astfel de descriere ca fiind atasata unei valori si ai desconsidera o persoana care ar fi caracterizata drept lipsita de constiinciozitate, lenesa si delasatoare. Sau poti simti emotii negative, daca raportul iti confirma un minus pe care ti-l stiai sau iti infirma un plus pe care ti-l doreai.

Totusi, este necesar sa treci de aceste emotii. Reactia emotionala pe care o ai dupa ce lecturezi unul sau mai multe astfel de rapoarte este de obicei oricum foarte mixta: ai si puncte pozitive de care te bucuri, si puncte negative care te intriga sau din cauza carora esti mai putin bucuros sau bucuroasa.

Ce ai de facut pentru a trece de aceasta faza este ceea ce unii psihologi numesc “integrarea” informatiei. Integrare, adica acceptare si includere in planurile tale de viitor. Iar pentru asta ai nevoie sa faci inca un efort, pe care eu il consider chiar mai consistent decat efortul de a intelege informatia factuala dintr-un raport.

Pentru fiecare din punctele discutate acolo este necesar sa te intrebi daca, pentru planurile tale de cariera, este un punct pozitiv sau negativ. De exemplu: constiinciozitatea pe care e posibil sa ti-o confirme evaluarea de personalitate este un punct pozitiv sau negativ? De buna seama un punct pozitiv: o persoana constiincioasa munceste mai bine, mai mult, mai perseverent, cu mai multa deliberare, planificare si capacitate de a trece peste obstacolele ocazionale. Va putea sa se adapateze mai usor unor forme educationale care cer multa munca sustinuta, de exemplu, sau unor medii de munca unde activitatea este intensa. Sau, este posibil, dimpotriva, ca raportul de personalitate sa arate ca ai o constiinciozitate scazuta: este un astfel de rezultat un aspect pozitiv sau negativ? As zice ca e mai degraba negativ: exista o mica probabilitate ca tie sa iti placa sa muncesti sustinut sau perseverent, pentru perioade lungi de timp, la o activitate anume.

Constatarea faptului ca un aspect este pozitiv sau negativ este insuficienta, ceea ce urmeaza apoi este o includere in planurile de viitor. Un punct puternic recunoscut este un punct puternic pe care il poti accesa constient. Poti spune de exemplu ca utilizezi constiinciozitatea ridicata, pe care ti-o recunosti ca punct puternic, pentru a impinge inainte proiecte pe care poate nimeni nu s-ar fi incumetat sa le incerce; vei ajunge astfel la rezultat muncind mai mult decat altii si mai organizat. Sau poti folosi flexibilitatea ridicata si creativitatea care rezulta pentru a genera un numar mare de idei, incercand sa ajungi astfel la rezultat prin idei multe si rute originale mai degraba decat prin munca sustinuta pe o ruta batatorita. Recunoasterea punctelor negative este si ea importanta: nu se termina lumea daca intelegi despre tine ca poate nu esti caracterizat(a) de atata inteligenta precum credeai, sau poate nu esti atat de comunicativ(a) pe cat ti-ai fi dorit. Un punct slab recunoscut e mai usor de controlat in mod constient si rational si poate fi inclus, la fel de constient si de rational, in planurile de dezvoltare pe care probabil ca ti le vei construi. Nu te teme de identificarea unor arii de dezvoltare si de recunoasterea lor explicita: toti le avem.

Asadar: munca pe care o ai de facut cu un raport psihologic este dificila si presupune introspectie si efort cognitiv si emotional. Nu ai voie sa te lasi purtat(a) de superficialitate aici: cugeta la cele ce vei citi, compara-le cu ceea ce stii despre tine si intreaba-te daca acel lucru este un pucnt pozitiv sau negativ pentru tine, daca te poate ajuta sau, dimpotriva, te poate opri din ceea ce ti-ai propus.

Si nu uita la nici un moment ca, cel putin in ceea ce inseamna evaluarea de interese vocationale si evaluarea de personalitate, tu insuti (insati) ai dat raspunsurile care duc la acel rezultat oglindit in raport. Aceste instrumente nu sunt infailibile si nu contin nimic mistic: daca testarea de inteligenta este mai robusta, evaluarea de personalitate si de interese vocationale reflecta raspunsurile tale, tot ce a facut raportul a fost sa le subsume unor categorii relevante si sa le compare cu raspunsurile date de alte persoane similare cu tine. Daca vei crede ca nu te caracterizeaza deloc, discuta cu un psiholog sau consilier despre asta – sau contacteaza-ne si vom gasi impreuna solutia.

Un articol de Dragos Iliescu

pic.02-Dragos

Parintii si decizia ta vocationala

two peopleSuntem mai influențați decât credem de părinții noștri în deciziile pe care le luăm. Există studii sistematice care arată că adolescenții și copii, ba chiar și tinerii adulți, tind să imite comportamentele celor cu care interacționează cel mai des. Imităm comportamentele și absorbim valorile, interesele și dorințele prietenilor cu care petrecem mult timp, ale profesorilor sau ale altor modele de rol pe care le admirăm. Și da, chiar și fără să vrem, ne imităm părinții – mai mult decât o facem cu oricare din celelalte modele pe care le avem. Această tendință de imitare și obiceiul de a ne raporta la atitudinile și opiniile părinților noștri are o influență majoră și asupra deciziei vocaționale. Contextul familial este recunoscut ca fiind unul din factorii principali care influențează această decizie. Influența provine din mai multe surse.

În primul rând influența ține de obiceiul de a ne raporta inconștient la atitudinile părinților noștri: știm ce le place și ce nu le place, știm ce valorizează și ce nu și știm, în consecință, ce ar fi bucuroși să se întâmple cu noi pe viitor și ce ar fi mai degrabă triști să afle. De exemplu, dacă știm că părinții noștri ar prețui o carieră într-un domeniu intelectual sau cultural, ne va fi greu să îi anunțăm că am vrea să ne lăsăm de școală pentru a începe o carieră într-o formație de manele …

În al doilea rând influența provine din pură imitație, fie ea și inconștientă: pentru că suntem expuși în mediul familial valorilor părinților noștri, absorbim aceste valori și ne comportăm consonant cu ele. De exemplu copiii unor părinți care prețuiesc activitatea intelectuală și cultura, bunăoară, vor fi mai des expuși argumentelor părinților lor care apără cultura în fața invaziei supărătoare de mitocănie din viața socială a românilor. Vor auzi rar sau deloc argumentația inversă, cum că ”banii și femeile este (sic) totul în viață”. În consecință, vor accepta poziția primă ca fiind a lor și vor fi consonanți cu ea. Expunerea la valorile părinților noștri face ca de obicei aceste valori să devină și ale noastre.

În al treilea rând, influența din partea părinților poate fi mai directă; de exemplu este posibil ca părinții să planifice treiectoria vocațională sau profesională a copiilor lor, încurajând activ sau descurajând activ anumite rute. Am auzit la alții, sau am auzit noi înșine, sintagme precum ”tu te vei face X și nici nu vreau să aud altceva” sau ”nici să nu mai aud vreodată că vrei să te faci X”.

Aceste influențe, explicite sau nu, pot fi acceptate de noi sau pot fi resimțite ca fiind constrângeri. Uneori le acceptăm cu drag: la urma urmei deseori ceea ce părinții noștri vor pentru noi, vrem și noi pentru noi si rezonăm perfect cu ruta propusă. Alteori le vedem drept constrângeri și imixtiuni fără drept într-o sferă pe care ne-o dorim personală; în mod special în adolescență, cu puseul de rebeliune specific, suntem convinși că această decizie se cuvine să fie a noastră și numai a noastră.

***

Pledoaria mea este pentru a include părinții în decizia vocațională pe care o vei lua, indiferent dacă resimți aportul lor drept benefic ori drept imixtiune. O modalitate excelentă de a porni o discuție structurată și bazată mai degrabă pe aspecte concrete decât pe emoții este aceea de a construi discuția cu părinții plecând de la rezultatele unei testări vocaționale. Rezultatele unor teste psihologice de interese, personalitate sau aptitudini cognitive, adică referitoare la cele trei arii majore care trebuie să fie evaluate în orientarea vocațională, pot servi în această discuție în două ipostaze diferite.

În primul rând, rezultatele acestor teste psihologice pot forma baza unei discuții atunci când opțiunea ta și opțiunea părinților tăi nu sunt similare. Ele pot servi drept argument pentru întărirea propriei păreri și pentru susținerea ei cu aplomb și capacitate de persuasiune. De exemplu, se poate întâmpla ca tu să dorești să urmezi o anumită rută profesională, iar părinții, în mod explicit sau implicit, să prefere alta, sau măcar să o descurajeze pe cea pe care o preferi tu. Testele vocaționale pot confirma opțiunea personală, sau îți pot arăta de ce opțiunea părinților nu este una optimă. Este de exemplu posibil să ai atracție pentru un anumit domeniu vocațional și nu către altul, este posibil să ai o structură de personalitate care te recomandă pentru un mediu de lucru și nu pentru altul, este posibil să ai o anumită structură sau un anumit nivel al aptitudinilor cognitive, care fac posibilă performanța într-un domeniu și nu în altul, sau la un nivel dar nu la altul. Toate acestea pot sta la baza unei discuții mature și plină de argumente imposibil de respins, cu părinții, pentru găsirea unei rute vocaționale care să fie nu numai potrivită cu dorința ta, ci de asemenea măcar acceptată, dacă nu văzută drept o bună soluție, și pentru părinți.

În al doilea rând, rezultatele acestor teste psihologice pot sta la baza unei discuții atunci când opțiunea ta și opțiunea părinților tăi sunt similare. Chiar și atunci când sunteți de perfect acord privind ruta pe care o vei urma, drumul este plin de necunoscute. Este posibil de exemplu ca interesele vocaționale să arate în direcția dorită, dar structura de personalitate să nu fie cea mai potrivită, sau ca aptitudinile cognitive să fie altfel structurate. Aceste semnale pot fi interpretate drept puncte slabe, posibile frâne în evoluția profesională. Ele nu sunt cu necesitate puncte care fac imposiblă acea evoluție, însă este bine să șinem cont de ele și să încercăm să rezolvăm problemele posibile pe care le vedem. La urma urmei un punct slab este un punct slab doar atâta timp cât nu suntem conștienți de el – la momentul în care l-am acceptat ca atare și facem ceva în mod activ pentru a-l controla, acel aspect încetează să mai fie un punct slab. Discuția cu părinții pe marginea acestor aspecte relevate de testele psihologice poate releva idei valoroase pentru felul în care poți transforma anumite aspecte ale profilului tău în puncte puternice și despre felul în care ei te pot susține pentru a-ți rezolva sau ține sub control acele aspecte care pot fi puncte slabe.

În mod cert, nu uita asta, este foarte dificil, dacă nu imposibil, să pornești în acest drum important fără sprijinul celor dragi. Include-i în decizie și folosește rezultatele testelor psihologice ca bază a discuției cu ei, fie ca muniție pentru a-i convinge, fie ca material pentru cugetare matură. La urma urmei ai nevoie de sprijinul lor, așa cum ai avut până acum, și de acum încolo.

Un articol de  Dragos Iliescu

pic.02-Dragos

Tot ce ar trebui sa stii ca sa iei decizia corecta in alegerea carierei

rational-emotional-brainNu poți niciodată să ai prea multă informație atunci când iei decizia vocațională!

Să te hotărăști ce profesie să urmezi este o decizie importantă – fără doar și poate una dintre cele mai importante decizii pe care le luăm pe parcursul vieții. Își poate asigura împlinirea profesională, bunăstarea materială și creșterea și dezvoltarea personală – sau te poate, dimpotrivă, transforma într-unul din acei oameni care nu câștigă, nu sunt fericiți, nu se identifică deloc cu ceea ce fac la muncă și care simt că pierd cea mai mare parte a vieții lor – adică timpul petrecut la slujbă.

Dar pe ce tip de informații luăm această decizie? Evident, o decizie atât de importantă ar trebui să fie luată în condiții de raționalitate informată. Desigur, uneori amestecăm în această decizie și emoții și asta nu este neapărat rău: faptul că visez la o anumită profesie, că sunt animat de dorința de a lucra într-un anumit mediu, că unii prieteni au ales acea profesie și i-aș însoți și eu la facultatea către care se îndreaptă – toate acestea sunt motive deloc de ignorat, căci vorbesc toate despre o motivație puternică.

În mod cert însă este critic să avem și unele informații care să stea la baza unei cugetări mature și a unei discuții serioase cu persoanele relevante din viața noastră: de exemplu părinții, familia, prietenii sau profesorii. În mod specific, avem nevoie de informații despre noi și despre profesia aleasă.

În primul rând avem nevoie de informații despre noi. Este important să știm ce știm ce să facem ce putem să facem și ce ne dorim să facem. Acestea se numesc de obicei ”interese vocaționale” și ele ne prezic cât de mult ne vom potrivi cu un anumit mediu de muncă, specific unei anumite profesii. Această potrivire ne spune cât de fericiți vom fi făcând acea muncă și, cu mare probabilitate, cât de buni vom fi în acea profesie. Interesele vocaționale – cum ar fi cele evaluate de testul Holland (Self-Directed Search) sau Jackson Vocational Interest Survey – constituie baza oricărei astfel de decizii. Este un nonsens să optăm pentru o profesie în care vom fi nefericiți, la urma urmei.

Însă interesele vocaționale nu sunt suficiente. Avem nevoie de informație suplimentară despre noi și anume de cel puțin două lucruri: informație despre abilitățile noastre mentale și informație despre personalitatea noastră. Abilitățile mentale ne vor spune cât de mult putem învăța și cât de probabil este să avem succes în profesiile care cer o implicare majoră a capacităților raționale sau care cer efort cognitiv și intelectual mare pentru formare. De exemplu, este de notorietate faptul că pentru a deveni medic este nevoie să înveți foarte mult – dacă aș avea capacități intelectuale medii sau sub medie m-aș gândi de două ori dacă este indicat să încerc să urmez o carieră ca medic, căci este improbabil dacă voi reuși în această carieră.

Un test psihologic poate să ne dea informații despre noi – iar acesta nu este puțin lucru. Mulți adolescenți ignoră propria persoană, propriile dorințe și propriile capacități, atunci când iau această decizie, iar acest lucru este cu siguranță greșit. Informațiile robuste despre propria persoană ne pot ajuta să creionăm o idee vagă despre o posibilă profesie în mod mai complet, ne pot ajuta să pledăm o anumită cauză în fața părinților, ne pot ajuta să fim mai siguri că am luat decizia corectă, sau ne pot ajuta să infirmăm o decizie anterioară, care nu ni se potrivește.

Avem însă nevoie de informații și despre profesiile la care ne gândim, iar acest lucru este deseori ignorat. Informațiile despre profesie și despre mediul acesteia sunt la fel de importante. De exemplu, am vrea să știm câte persoane profesează acea meserie în România. Cât de mult se câștigă în acea profesie. Câți șomeri există cu acea profesie. Cât de mare e oferta de muncă. Dacă această ofertă este localizată geografic (este nevoie de forță de muncă, în acea profesie, doar în anumite regiuni sau orașe).

Poate am vrea să știm de asemenea unde se poate studia pentru a obține o diplomă pentru acea profesie. Cât de mare e concurența. Cât de mult durează studiile. Cât de mult costă. Ce alte oportunități există – în piața muncii din România sau din alte țări. Ce prestigiu social aduce acea profesie … și câte și mai câte. Nici un test psihologic nu poate să ofere aceste informații. Este de datoria celor care iau astăzi o decizie cu privire la cariera lor viitoare, să ia în considerare nu doar informațiile despre sine, ci și informațiile despre profesia vizată, să discute toate acestea împreună cu părinții, familia, prietenii și profesorii, într-un act de maturitate cum de fapt ar trebui să îl demonstreze o persoană care este gata să facă primii pași înspre profesia aleasă.

Un articol de Dragos Iliescu

pic.02-Dragos

Abilitatile mentale au efect pervaziv

Inteligenta are efect pervaziv

De ce e important sa o iei in considerare atunci cand iei o decizie privind cariera ta?

concept of modern business

Inteligenta si performanta

Psihologii spun ca inteligenta „are efect pervaziv”. Dar ce inseamna asta? Si chiar este asa? Inteligenta este capacitatea noastra de a rationa, de a intelege relatiile dintre diverse componente ale realitatii: evenimente, cunostinte etc.

Cu siguranta ca inteligenta are un anumit efect asupra activitatilor umane. Persoanele mai inteligente se descurca mai bine intr-un mare numar de activitati. Spunem ca „au performanta” si, pentru ca performanta pe care o au este datorată inteligentei, spunem ca inteligenta influenteaza, sau prezice, performanta.

Printre efectele documentate si directe ale inteligentei putem enumera performanta academica (in scoala), sau performanța în muncă. Performanta academica, sau scolara, este influentata de inteligenta: dacă toate celelalte lucruri sunt egale (de exemplu accesul la informatie, profesorul, motivatia scolarului), scolarii mai inteligenti vor invata mai repede si mai bine decat cei mai putin inteligenti. Acelasi lucru se intampla si in munca, iar atunci vorbim de performanta profesionala. Insa cum influenteaza inteligenta performanta profesionala? Exista cel putin doua rute pentru a explica acest efect.

Cum influenteaza inteligenta performanta

In primul rand, persoanele mai inteligente acumuleaza mai usor informatie relevanta pentru munca pe care o fac. Evident, pentru a face eficient o anumita activitate este nevoie sa ai informatii relevante despre acea activitate. De exemplu daca vrei sa programezi un calculator, e nevoie sa inveti un limbaj de programare. O persoana inteligenta acumuleaza mai rapid si mai multe informatii despre cum se programeaza un calculator. In ultima instanta, asadar, nu diferenta de inteligenta marcheaza diferenta de performanta dintre doi programatori, cat diferentele care privesc cunostintele si deprinderile relationate cu munca, ale celor doi – dar aceste diferente de cunostinte sunt puternic marcate de inteligenta.

In al doilea rand, inteligenta functioneaza ca un „prag”. Nivelul de inteligenta al unei persoane este intr-un fel nivelul maxim la care acea persoana poate procesa complexitatea. Daca ne gandim la intrebarile dintr-un test de inteligenta, e clar ca asa este: exista intrebari simple (de complexitate redusa) pe care le putem intelege si procesa (rezolva) cu cea mai mare usurinta – putem performa la acel nivel de complexitate. Exista apoi intrebari mai dificile (de complexitate medie) pe care le putem intelege si rezolva cu dificultate, dar pe care le putem totusi gestiona – putem performa la acel nivel de complexitate cu greu, dar putem. Si exista în fine intrebari foarte dificile (de complexitate crescuta) pe care nu le putem intelege si rezolva deloc – uneori chiar daca ni se spune raspunsul corect, nu întelegem de ce e asa. Nu putem performa la acel nivel de complexitate.

Chiar si cea mai simpla meserie te pune uneori si în fata unor probleme de complexitate medie sau chiar de complexitate crescuta. Daca nu avem capacitatea de a opera mental la acel nivel, evident ca performanta nu o să apara. Unele meserii cer performanta continua la un nivel ridicat de complexitate – iar capacitatea de a opera la acel nivel este critica pentru rezultate bune in acea meserie.

Efectul generalizat al inteligentei

Si totusi, ce inseamna acel „efect pervaziv”? Sintagma sugereaza ca inteligenta are un efect „peste tot”, „omniprezent” – adica si in acele zone in care nu am putea neaparat explica de ce. Adica: avem o explicatie destul de clara privind felul in care inteligenta influenteaza performanta; am vazut mai sus ca in meseriile in care se cere rezolvarea unor probleme complexe inteligenta este necesara. Ce demonstreaza insa studiile este ca o persoana inteligenta va avea performanta superioara si in activitati sau meserii unde nu se cere rezolvarea de probleme dificile din punct de vedere logic.

De exemplu, credeti ca un salesman inteligent va fi mai bun decat unul mai putin inteligent? La o prima vedere am spune „nu”. Diferente ar putea exista in performanta a doi salesmen pe baza capacitatii lor de a interactiona cu alte persoane, a capacitatii lor de persuasiune sau a altor asemenea preferinte sau deprinderi. Si totusi, in ciuda faptului ca interactiunea unui salesman cu clientul sau este grefata de capacitatile sociale si emotionale ale salesman-ului, interactiunea aceasta presupune un numar de decizii (implicite) cu mare complexitate. Un salesman inteligent va intelege mai repede remarcile clientului sau, se va adapta ma usor la acesta, va avea argumente mai taioase si mai puternice, ii va demonta acestuia mai eficient criticile – de aceea salesman-ul inteligent va fi mai eficient decat cel mai putin inteligent.

Acesta este efectul „pervaziv” al inteligentei: faptul ca aceasta caracteristica are efect „peste tot”. Ideea conform careia am putea lua decizii informate privind cariera, profesia, vocatia noastra, fara sa luam in considerare nivelul nostru de inteligenta, este rizibila. Da, interesele sunt importante (si de aceea e nevoie de teste de interese vocationale) si personalitatea este importanta (si de aceea e nevoie de inventare de personalitate). Acestea ne spun ce ne place, unde ne vom simti bine si ce am vrea să facem pe viitor. Inteligenta ne va spune ce vom fi în stare sa facem in viitor.

Un articol de Dragos Iliescu

pic.02-Dragos